Ce riscați dacă lipsește bonul fiscal la un control ANAF

Un inspector nu «știe» din start că un bon lipsește — îl constată printr-o comparație. La momentul controlului sau la sfârșitul zilei, se compară valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate cu ce arată aparatul de marcat electronic fiscal (AMEF) și/sau registrul special. Diferența dintre ce s-a vândut efectiv și ce a fost înregistrat fiscal se numește, în text legal, sumă nejustificată — și e exact mecanismul prin care o vânzare fără bon devine o contravenție cu amendă atașată.

Asta înseamnă că riscul nu vine doar din «a uitat casierul să bată un bon» — vine din orice neconcordanță pe care inspectorul o poate demonstra la momentul verificării, indiferent de motivul din spate.

Legea nr. 296/2023 (publicată în Monitorul Oficial nr. 977/27.10.2023) a modificat art. 11 din OUG nr. 28/1999 și a înlocuit vechiul sistem (care includea și un avertisment pentru sume mici) cu amenzi fixe pe praguri, calculate după mărimea sumei nejustificate:

• 2.000 lei — sumă nejustificată de până la 300 lei inclusiv, sub 3% din valoarea totală a bunurilor/serviciilor înregistrate
• 5.000 lei — până la 300 lei, dar peste 3% din total
• 6.000 lei — între 300 și 1.000 lei, sub 3% din total
• 12.000 lei — între 300 și 1.000 lei, peste 3% din total
• 15.000 lei — peste 1.000 lei, sub 3% din total
• 30.000 lei — peste 1.000 lei și peste 3% din total

În toate cazurile, suma nejustificată se confiscă suplimentar față de amendă. Aceste cifre sunt cele confirmate în materialul explicativ oficial al ANAF (DGRFP Brașov) la modificarea din 2023 — verificați totuși cu contabilul dumneavoastră dacă nu a mai apărut o actualizare între timp, fiindcă amenzile fiscale se revizuiesc periodic.

Legea tratează diferit un incident izolat față de un tipar repetat. Dacă în 12 luni de la o sancționare pentru sumă nejustificată apare o nouă abatere din aceeași categorie, amenda se dublează față de suma inițial aplicabilă pentru acel prag. Dacă în 12 luni se constată cel puțin două astfel de abateri noi, amenda se triplează, iar pe lângă confiscarea sumei nejustificate se dispune și suspendarea activității punctului de lucru pentru 15 zile.

Suspendarea poate înceta mai devreme decât cele 15 zile doar dacă operatorul economic achită amenda plus o sumă egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma confiscată — caz în care sancțiunea complementară încetează la 24 de ore de la prezentarea dovezii de plată. În practică, costul real al recidivei nu e amenda de bază, ci multiplicatorul plus riscul de a sta închis fizic 15 zile la vârf de sezon.

Din perspectiva inspectorului, un bon lipsă constatat în ziua controlului nu vine cu context — nu poate distinge «a fost o excepție azi» de «se întâmplă des, dar azi ați fost prinși». Suma nejustificată se calculează din ce lipsește la momentul verificării, nu din istoricul intențiilor dumneavoastră. Un incident real izolat tot generează amendă conform pragurilor de mai sus — legea nu prevede o toleranță pentru prima abatere, cu excepția cazului deja acoperit de prag (sub 300 lei și sub 3%, care rămâne totuși sancționat, doar la nivelul minim de 2.000 lei, nu cu avertisment cum era înainte de 2024).

Singurul lucru care contează practic e să nu se repete — pentru că acolo intervine multiplicarea amenzii și suspendarea.

Cea mai frecventă cauză a unui bon lipsă nu e frauda, ci un pas manual sărit la oră de vârf — o vânzare cash încasată «repede», fără să treacă prin POS. Riscul scade dacă fiscalizarea nu mai depinde de un pas separat: în franchisetech, fiecare vânzare finalizată în POS trimite automat comanda către FiscalNet, care declanșează emiterea bonului la casa fiscală, când integrarea e configurată — nu există un moment în care casierul trebuie «să nu uite» să bată vânzarea separat.

Asta nu elimină nevoia de verificare zilnică a sertarului și a rapoartelor — dar reduce exact tipul de discrepanță pe care se bazează mecanismul sumei nejustificate descris mai sus.